De la copilul jucaus, la adultul cu initiativa

Visul fiecarui parinte este ca fiul/ fiica sa sa reuseasca in viata. 

Parintii aleg pentru copilul lor inca de la inceput, respectiv manacarea, hainele, gradinita, scoala, locul de joaca, destinatia vacantelor si chiar meseria. In majoritatea cazurilor adultii sunt foarte incantati de alegerile facute pentru copil incurajandu-si visele cu multa emotie traita alaturi de cel mic la evenimentele din viata lui. Si daca nu functioneaza? Daca cel mic, cand va deveni adult nu va fi incantat de ceea ce face.
Este important ca visele copiilor sa fie sustinute de adulti, iar realizarile lor sa fie rezultatul propriilor emotii. Familia este mediul cel mai apropiat si important pentru copil. El va fi influentat de comportamentul familiei de zi cu zi, de interactiunea acesteia cu mediul, de cuvintele pe care le aude, in luarea deciziilor curente si viitoare.

Adultii care inconjoara copilul, e necesar sa creeze pentru acesta un mediu propice pentru invatare, pentru antrenare si explorare si in acelasi timp sa fie atenti la ceea ce ii place copilului, spre ce anume se indreapta el in mod natural. Impunerea anumitor activitati poate genera atitudini de dispret pana la comportament deviant.

Statutul copilului in familie, stima de sine, cunostintele, motiveaza orientarea micutului catre anumite meserii care ii fac placere. Alegerea unei meserii/cariere este un proces de cunoastere, dar si unul afectiv, respectiv motivatia.

Asa cum la baza jocului de copil sta placerea, cum ar fi ca o data ajuns adult, acesta sa munceasca din placere, sa existe motivatia acelei activitati?